lancĕa — Lewis & Short
lancĕa, ae, f.lo/gxh, acc. to Paul. ex Fest. p. 118 Müll.; acc. to Varr. ap. Gell. 15, 30 fin., of Spanish origin,
lancea infesta ... medium femur trajecit voluseni,Hirt. B. G. 8, 48:
ceteri sparos aut lanceas portabant,Sall. C. 56, 3:
Romanus miles missili pilo aut lanceis assultans,Tac. H. 1, 79; 3, 27:
lata,i. e. with a broad head, Verg. A. 12, 375; Suet. Claud. 35:
cujus torta manu commisit lancea bellum,Luc. 7, 472; Just. 24, 5:
haec, duas lanceas dextra praeferens,Curt. 6, 5, 26:
mihi non parvam incussisti sollicitudinem, injecto non scrupulo, sed lancea, ne sermones nostros anus illa cognoscat,i. e. great dread, App. M. 1, p. 107, 5.