pĕrīcŭlōsus — Lewis & Short
pĕrīcŭlōsus, a, um, adj.periculum,
in nosmetipsos periculosi,incurring danger, endangering ourselves, Cic. Att. 13, 27, 1:
consuetudo,id. Ac. 2, 21, 68:
periculosum et grave bellum,id. Imp. Pomp. 2, 4:
periculosum et infestum iter,id. Phil. 12, 10, 25:
vulnera,id. ib. 14, 9, 26:
curationes,id. Off. 1. 24, 83.—With dat.:
populo Romano periculosum,Caes. B. G. 1, 33.—Neutr. in abl. absol.:
juxta periculoso, ficta seu vera promeret,since it was equally perilous, Tac. A. 1, 6.—Neutr. plur. as subst.:
in castris quoque periculosa fortissimis imperantur,Sen. Prov. 4, 8:
inimicitiae,Tac. G. 21.— Sup.:
locus,Cic. Phil. 7, 3, 8:
annus,Liv. 27, 35:
bellum,Flor. 1, 17, 5.—Hence, adv.: pĕrīcŭlōsē, dangerously, hazardously, perilously, with danger, risk, or peril (class.):
periculose aegrotans,Cic. Att. 8, 2, 3:
periculose dico,id. Phil. 7, 3, 8:
periculose a paucis emi, quod multorum esset,Sall. J. 8, 2.—Comp.: nihilo periculosius, without any greater risk, Auct. B. Alex. 64.—Sup.: periculosissime aliquid facere, with the greatest danger, Sen. de Ira, 3, 22, 2.